Excesul de dioxid de carbon emis de arderea combustibililor fosili precum cărbunii sau benzina/motorina este una dintre cauzele principale ale fenomenului de încălzire globală cu care umanitatea se confruntă în prezent. În vreme ce toate țările sunt focusate pe limitarea emisiilor pentru a limita aceste schimbări, foarte puțină atenție este atribuită vegetației și solului, care pot capta foarte mult CO2. Unul dintre cele mai bune exemple în acest sens este pădurea tropicală care dacă este tăiată (lucru ce se petrece în acest moment), carbonul captat de acești copaci va fi eliberat înapoi în atmosferă. Chiar și plantele din Norvegia au această capacitate, nu doar la Ecuator.
„Nu ne gândim cât de mult carbon poate fi stocat în propria curte” spune Mia Vedel Sørensen de la Department of Biology din cadrul NTNU, care studiază stocarea carbonului în pajiștile din munții Dorve din centrul Norvegiei. Sørensen a comparat trei tipuri de vegetație specifice munților norvegieni: pajiștea, arbuștii și câmpurile necultivate pline cu buruieni.
„Am dorit să văd cât carbon pot stoca aceste trei tipuri de vegetație, și cât pot elibera. Ipoteza mea era că arbuștii pot stoca mai mult decât terenurile necultivate pline de buruieni și mai mult decât pajiștile pentru că dețin mai multă biomasă” spune Sørensen. Ei bine, se pare că ipoteza nu s-a adeverit, arbuștii stochează mai puțin carbon decât pajiștile. Pajiștile trag carbonul sub pământ, la rădăcini. Cantitatea de carbon stocată de terenurile necultivate pline de buruieni este mai mare decât cea stocată de arbuști, dar mai mică decât cea stocată de pajiști. Cam aceasta este ordinea.
