Bucureștiul este de departe unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, dacă nu chiar cel mai poluat dintre toate marile metropole. Dioxidul de azot atinge cote alarmante, în unele zone din București acesta întrece chiar și de 5 ori limitele normale. Asociația 2Celsius alături de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, AerLive.ro și Deutsche Umwelthilfe au măsurat cele mai mari concentrații NO2 din capitală în zona Calea Victoriei cu Cercul militar.
Media legală NO2 este de 40 ug/mc, iar în 6 zone din București această valoare a fost depășită chiar și de 5 ori. Este vorba despre zone foarte circulate, respectiv Colegiul Tehnic Iuliu Maniu, AFI Cotroceni, Calea 13 Septembrie, Grădinița 205, Institutul de Pneumologie Marius Nasta şi Universitate. Principalul generator de dioxid de azot (NO2) este traficul rutier iar ca efecte adverse asupra organismului putem aminti aici afecțiunile respiratorii.
Valoarea recomandată pentru NO2 conform OMS este de 10 ug / mc iar conform măsurătorilor desfășurate între mai – octombrie 2023 pe Calea Victoriei zona Cercul Militar s-au înregistrat 53 ug / mc.
„Majoritatea depăşirilor concentraţiilor de NO2 au loc pe arterele mari tranzitate intens de maşini, dar şi de pietoni, însă am înregistrat depăşiri şi pe străzile secundare, semn că poluarea cu NO2 este generalizată în oraş. Zonele dintre blocuri, pe străzi lăturalnice înregistrează valori mai mici, dar care tot depăşesc recomandările OMS pentru protejarea sănătăţii umane. E nevoie de intervenţii la nivelul întregului oraş pentru a reduce poluarea provocată de maşini; cea mai bună modalitate este prin instituirea unei zone de emisii reduse la nivelul întregului oraş şi organizarea infrastructurii pentru a o susţine, laolaltă cu creşterea performanţei transportului public, dezvoltarea şi buna coordonare a transportului public cu cel metropolitan, dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ şi construirea de facilităţi Park&Ride pentru şoferii care au Bucureştiul ca destinaţie. Aceste acţiuni trebuie completate cu măsuri de stimulare a tranziţiei de la transportul privat la transportul public şi la cel alternativ, dar şi cu măsuri fiscale care să vizeze congestia şi care să descurajeze călătoriile nenecesare cu maşina personală. Banii din taxe vor alimenta măsurile de stimulare. Pe de altă parte, trebuie îmbunătăţită infrastructura de încărcare publică pentru a stimula tranziţia către automobilele electrice”, relevă cercetarea.
